1000 de chipuri

Merg pe drum intunecat, presarat cu 1000 de chipuri, si simturi nu mai am, le-am pierdut incercand sa ma intorc la tine, la rascrucea de drumuri, si sa incerc sa fac sa fie bine, iar nimeni nu-mi poate sta in cale, poate doar tu, daca nu ma mai vrei, iar atunci imi iei si ultima speranta la o viata adevarata.
O mie de chipuri imi tin de urat, imi surad batjocoritor, iar lor, satisfactie nu le voi da, voi incerca sa fac totul bine de acum inainte!

wake-up call

Probabil intr-o lume mai fantezista, lumea este mai cunoscatoare intr-ale mintii. Sufletul, cateodata, ne conduce in viata, si posibil sa ne facem rau, crezand, si traind, in metoda urmarii viselor, care ne duc, in abisul lumii ideologice, iar asta nu este atat de bine! Trezindu-ma in aceasta dimineata un pic racoroasa fata de ceea ce ne-a dat aceasta vara, mi-am dat seama ca trebuie sa ma trezesc si eu din lumea viselor, sa ma uit in jurul meu si sa incetez sa mai fiu atat de naiv, si bun la inima!

Ganduri!

Poate ca intr-o zi voi afla ce este viata, dar pana atunci voi supravietui asa cum am invatat sa ma adaptez, creez, lumi intregi in care invat sa visez, platesc cu sentimente reprimate, in cuvinte nescrise, in ganduri negandite, in niste versuri nespuse, asternute in fata ochilor, ca un film prost pe care il urmaresti de plictiseala. Stii bine ca ultima data, erai spart, crapat, dar nu indeajuns de mort incat sa-ti amintesti cum te-a lasat, in urma in praf si soare. "Oare se mai intoarce?" este intrebarea ce te obseda, credeai ca fara ea, nu mai puteai trai, sa stii ca viata nu se rezuma doar la femei, pentru ca poti avea tot ce vrei, si poti sa-ti iei, inima-n dinti si sa combini alta, sau poate iarba e cea care nu te lasa la greu, si zau nu vorbesc prostii. Cred!

???

Are cineva idee cum te poti simtii, atunci cand apare persoana perfecta din viata ta, dar singura problema este ca deja esti cu cineva, si nu stii ce sa faci, cum sa faci, sa faci in asa fel incat sa ramai cu perosana potrivita, dar nici sa pari un om de rea intentie in fata acelei persoane cu care esti? Ca pana la urma sa le pierzi pe amandoua!... Iar persoana aceea potrivita, sa ajunga sa te urasca, pentru ca ii spui "Te Iubesc!" si sa si simti aceste doua cuvinte cum ies din inima, din suflet.

De o saptamana o visez, de 2 nopti ii strig numele in vis, atat de tare, incat mi-am trezit mama si sora din somn. Nu il voi spune, pentru ca nu vrea sa-l spun, si am sa-i respect cerinta, pentru ca... o iubesc! As face orice... absolut orice ca sa fim din nou impreuna.

Sa v-o descriu in catev cuvinte: frumoasa, desteapta, agreabila, modesta, realista, visatoare, splendida, o raza de soare in inima mea intunecata de pacate si de lucruri ce le regret, este mintea mea limpede, si pe deasupra: incantatoare! Iti poate face inima sa cante pur si simplu, gandurile sunt asupra ei... nu mai e loc de altceva! Si nici nu va mai fi!... Pt ca nu renunt usor, am sa fac tot posibilul sa ii pot spune din nou: "Te Iubesc!".

Where you are?

It's about you and me,

It's about us,

It's about how we used to be,

It's about what's not ours.

I see you walkin' down the street

But you're to far to reach.

I know now what i want in life,

It's a simple thing, it's you.

Cause you can make my life, more beautiful,

You are the only one that i would kiss.

I know i have a problem now,

I don't know who or where you are,

Just thinkin' of you drives me crazy.

You my soulmate!

Stare de cacat!

Stam si o ardem pe uscat ca nu avem nimic de fumat, si mai trist este faptul ca stam si jucam sah. Ne dorim o pizda care sa ne suga, sau sa ne aduca in stare de ebrietate, de toate sa ne faca, unu' sa o arda si s-o paseze mai departe. In cerc fumul se aduna, in boxe muzica suna, trip-uri avem, nu mai stim ce facem. Un vis frumos, nu?
Frate, scoate cuiul ala bun, amestecat cu tutun, din ala bun, si hai sa dam un tun, sa facem scrum, sa nu mai stim de noi, sa incepem sa vedem ce e mai bun in noi. Ha, ha!... paseaza dreacu' iarba aia, scoate-o din dulap, de sub ghiuveta, ca primesti un capac!

Durere si intrebari... sperante si vise

"Daca vrei sa faci ceva, fa-o cu mana ta!" ... foarte adevarata vorba asta, insa chiar si atunci ai nevoie de un punct de sprijin, iar cand nici macar parintii tai nu o fac, ce mai este de facut? Imi pun intrebare asta de cativa ani buni si tot nu am gasit un raspuns. Sincer, am avut dar l-am pierdut. Nu e vorba de parinti, pentru ca nici nu vroiau sa auda de mine, este vorba de o singura persoana care a reusit sa ma faca sa am incredere in mine si anume, prietena mea. I-am dat drumul, pentru ca nu vroiam sa aiba soarta mea, sa ramana fara dragostea parintilor, din cauza mea. O iubesc si acum, si nu am s-o uit niciodata pe cea care m-a ajutat sa trec peste cele mai grele momente, si imi doresc sa fie si acum aici. Sa-i aud vocea, sa o privesc, sa-i simt prezenta. Durerea mi-o putea alina, era singura care ma intelegea, singura care ma impulsiona sa fac mai mult, reprezenta un motiv pentru care sa lupt. Nu am sa-i spun numele, pentru ca stiu ca nu ar vrea, dar... nici nu stiu ce sa mai scriu. Nu stiu ce sa mai gandesc, lacrimile nu pot sa mi le opresc, curg siroaie pe obrazul meu, si cand ma gandesc la ea, imi este tot mai greu. Sper sa fie fericita, sa se simta iubita, si sa nu uite ca undeva, cineva, plange dupa ea. Nu vreau sa o uit, dar nu mai vreau sa ma chinui sufleteste, gandind ca as vrea sa fiu cu ea. Oare ea se gandeste la mine?... asta este intrebarea ce ma macina de-un amar de vreme. Imi place sa visez ca o voi reintalni, si ca inainte si mereu, ne vom iubi!